Găurile negre supermasive active sunt mai puternice decât ne-am imaginat: ce au descoperit cercetătorii

Astronomii ar fi putut subestima exact cât de strălucitoare pot deveni găurile negre supermasive.

În centrul fiecărei galaxii se află o gaură neagră supermasivă. Și dacă se hrănește continuu, este cunoscut ca un nucleu galactic activ sau AGN. AGN-urile sunt cea mai compactă sursă constantă de energie din univers. Noi cercetări sugerează că oamenii de știință au subestimat cât de multă energie este emisă de aceste obiecte cosmice extreme.

Problema este praful. În jurul AGN-urilor și în restul galaxiilor lor gazdă, dar și în a noastră, există praf. Praful absoarbe anumite lungimi de undă de lumină, estompând obiectul care produce lumina respectivă. Așa cum mai mult praf în aer face un apus mai roșu, praful interstelar înroșește lumina de la AGN. Acest efect a fost întotdeauna considerat neglijabil, dar se dovedește a avea un impact mare.

Descoperire despre găurile negre supermasive

„Când intervin particule mici de-a lungul liniei noastre de vedere, acest lucru face ca lucrurile din spatele lor să pară mai slabe. Vedem asta la apus, în orice zi senină, când soarele pare mai slab”, a declarat autorul principal, Dr. Martin Gaskell, de la Universitatea din California, Santa Cruz, într-un comunicat.

Echipa a analizat emisia de la AGN NGC 5548 și a putut măsura șapte indicatori diferiți ai cantității de praf din jurul AGN. Toate acestea sunt în general în acord și sugerează că înroșirea totală este de 14 ori mai mare decât înroșirea modestă care se vede la stelele din vecinătatea Soarelui. Dacă luăm în considerare efectul de estompare al privirii în afara galaxiei noastre, estomparea este de zece ori mai mare.

AGN-urile emit în mare parte în lumină ultravioletă (UV), iar acest efect de înroșire a condus la o subestimare a cât de multă lumină captează astronomii. Echipa estimează că AGN ar putea fi de zece ori mai strălucitoare în UV decât se aștepta anterior.